All inclusive …. Made in Romania

8 06 2012

Atunci cānd am insistat pentru introducerea pe scarā largā a conceptului all inclusive pe piata hoteliera din Romania am vrut ca romanii sa descopere si la ei in tara un concept folosit de foarte multi ani in alte parti.

Am facut studii in cadrul FPTS, am introdus chiar si in acele zece puncte de dezvoltare a turismului romanesc nevoia acestui serviciu.

Ma uit la principalii competitori pentru turismul de vara: Turcia, Grecia si Bulgaria. Toti au acest sistem si se intrec cu all inclusive premium, ultra all inclusive, extra all inclusive, zeci de denumiri pentru o industrie profitabila. De ce spun profitabila? Pentru ca turistii beneficiari ai unor astfel de pachete vor achizitiona sejururi de medie si lunga durata, astfel practicarea turismului de weekend, chiar si in Bulgaria cu un litoral extrem de aproape de granitele noastre, ocupa un loc secundar.

Pe litoralul romanesc insa treaba sta complet altfel….. In weekend ocuparea poate ajunge si la 100% cu un trafic infernal pe autostrada vineri la ducere si apoi duminica seara la intoarcere. In timpul saptamanii insa nu avem nici pe departe astfel de probleme de trafic sau ocupare.

Datele INS pentru primele 4 luni spun ca numarul de turisti cazati in structurile de turism din Romania a crescut cu nu mai putin de 13,5 puncte procentuale fata de aceeasi perioada in 2011, un fapt imbucurator. Insa se stie ca mie imi plac cifrele si m-am jucat putin cu ele…. Astfel daca un turist petrecea in medie in primele 4 luni ale lui 2011 un numar de 2,10 nopti, iata ca in 2012 media a coborat la 1,99 nopti, o scadere cu 5,24 puncte procentuale fata de 2011. Prin urmare cei 13,5% se ajusteaza cu pierderea din incasari cu cei 5,24 %.
Pentru cei care nu inteleg am sa explic folosind cifre rotunde, neavand nimic comun cu procentele oficiale. In 2011 am avut 10 clienti care au stat cate 2 nopti cu 10 € per noapte fiecare. Asta inseamna 10x2x10=200€. In 2012 am avut mai multi clienti adica 12 care au stat in medie doar 1,5 nopti, tot cu 10€ per noapte fiecare. Asta inseamna 12×1,5×10=180€ . Conluzie usor de tras.

Acum ce au aceste cifre cu all inclusive si cu Made in Romania?
All inclusive inseamna statistic un numar mai mare de nopti de cazare. De asemenea inseamna o atractie crescuta pentru turistul strain, mai ales cei de pe piata germana, franceza sau rusa.
In clipa aceasta Thomas Cook ne-a trimis pe litoral cativa turisti germani care trebuiau sa se bucure de sistemul all inclusive de pe litoralul romanesc.

Zis si facut, au venit turistii si s-au pus la masa. Surpriza, masa ca pe timpul lui Ceausescu pentru romani. Ceva urme de mancare intr-o farfurie pretentios spus a-la-carte si atat. Turistul german este oricum greu de multumit, insa all inclusive-ul era departe si de o pensiune completa amarata a la CAP…. Dupa ce a reclamat, patroana hotelului s-a gandit sa reinventeze bufetul suedez. Prin urmare a pus acelasi numar de felii de parizer, taiate poate mai subtiri, cateva paste si un cartof sub forma de bufet suedez marca CAP al PCR. Insa pentru ca si-a dat seama de portiile absolut jenante a pus un afis frumos in care indemna turistul german de all inlusive sa isi puna cat mai putin in farfurie sa ajunga la toti. Eventual ma gandesc la posibiliatea de a imparti felia de parizer ieftin la zece, si sa imparta halba de bere de la unul la altul.
La intrebarea reporterului asupra motivului acestei batai de joc, dna patron a raspuns cu un ton extrem de managerial ca are doar 6 turisti germani pe all inclusive. Adica romanii sunt prea fraieri sa se bucure si ei de acest serviciu all inclusive. Sau de ce sa te lauzi cu un astfel de serviciu daca iti dai seama ca mai degraba vorbesti chineza decat sa faci un all inclusive.

Evident acesti turisti nu vor mai veni la noi, mai mult ne vor face anti reclama. Chiar si Thomas Cook se va uita stramb.

Sunt si povesti de succes cu all inclusive in Romania, insa din pacate tocmai astfel de probleme intra pe primele pagini din presa internationala.

Ar trebui impuse niste norme cum sunt si normele pentru primirea categoriei hotelului. Norme care daca nu sunt respectate sa poata fi verificate de corpul de control al ministerului.

In acelasi timp trebuie avut un Minister al Turismului separat in care sa existe un dialog saptamanal intre oficiali si profesionistii din domeniu.

Turismul este o mina mai mare de aur decat Rosia Montana, ar putea sa scada drastic somajul, ar putea aduce bani la buget si mai ales valuta in tara.

Advertisements




Finala Europe League si corrida spaniolilor

8 05 2012

Oprescu nu s-a lasat pana nu a construit National Arena. Un proiect ce ne-a adus direct in finala Europe League….. Evident altfel nu puteam intrucat fotbalul romanesc se ocupa cu dosarul valiza sau cu masini mai mult sau mai putin furate.

Dar atunci cand noi, bucurestenii iesim in oras ne confruntam cu o serie de probleme. Sa presupunem ca dorim sa mergem din Pipera undeva in centrul vechi. Din start avem de ales intre masina proprie si taxi. Pentru a complica lucrurile ne decidem la taxi. Iesim in strada si spre bucuria noastra vedem un taxi liber inscriptionat frumos cu numele unei companii…..spunem : in centrul vechi. Omul da drumul la aparat si plecam. Pe drum o haita de caini musca nevrotic din cauciucuri, dar mergem mai departe. La primul semafor un om cu ten bronzat ne zambeste si vrea sa ne vanda centuri false si incarcatoare auto. Plecam de la semafor. La al doilea semafor alti baieti arunca dintr-o sticla cu o zeama murdara peste parbrizul unui nefericit sa ii spele parbrizul. Soferul injura, arata semne Internationale cu trimitere la origine si baiatul pleaca. Mai vad langa bordura pe unul care trage aer dintr-o punga. Ajung la destinatie si taximetristul imi spune ca am de plata 48 RON. Ii spun ca e prea mult, ca e imposibil, dar imi arata o bata de baseball sub scaun. Scrasnesc din dinti, platesc, notez numarul masinii sa reclam la Politie.

Cum cobor o tanti cu o chestie ce semana cu un bebelus in brate vine la mine sa ii dau bani…..ii spun ca tocmai m-a lasat taxiul fara bani dar nu scap de tipa pana nu ii dau un leu.

Decid sa merg mai departe, dar greseala, ma impiedic de un cablu de fibra optica agatata de un stalp, o ramasita uitata de autoritati cand s-au trecut cablurile la NetCity.

In sfarsit ajung in centrul vechi la o terasa. Plin de spanioli ca doar e marea finala. Cer o cafea…. In timp ce o savurez ma uit in jur si vad destul de multa agitatie, insa si destul de multa murdarie.

Dupa ce platesc consumatia la pret dublu fata de o seara inainte plec sa ma plimb pe strazile laturalnice din centrul vechi. Trag din tigara si savurez linistea, insa nu pentru mult timp. Vreo 5 caini imi dau tarcoale si ma maraie. Pana la urma ma apuca de pantaloni, dar scap de ei pana la urma.

Ma gandesc la faptul ca daca eram spaniol faceam fata haitei, doar eram obisnuit cu coridele si faceam OLE cainilor.

Acesta este un scenariu, autoritatile trebuie sa faca totul pentru ca asa ceva sa nu se intample.

In cadrul Federatiei Patronatelor din Turism si Servicii am facut un studiu care speram sa fie util.
studiu FPTS click ici





Guvern nou dupa doua luni de guvernare noua

6 05 2012

Cum venea 1 Mai si trebuia sa ajung in Bulgaria, cu mic, cu mare ne-am suit in masina si am pornit spre Varna prin Ruse. Era ziua motiunii si desi dadeam crezare posibilitatii caderii guvernului MRU nu ma asteptam sa primesc telefon pana in granita ca motiunea de cenzura a trecut.

Guvern nou inseamna asteptari noi, mai ales ca in mod automat premier trebuia sa fie Ponta. Evident nu este usor sa faci un cabinet peste noapte, insa pe mine m-a interesat in primul rand ce se intampla cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si al Turismului. Ma asteptam sa fie din nou separat in doua, dar nu. Din nefeicire turismul a ramas din nou Cenusareasa economiei romanesti, cel putin la prima vedere.

Cum turismul pentru mine inseamna enorm si doresc sa vad si turismul romanesc la loc de cinste au inceput telefoanele cu colegii mei, cunoscuti de toti, din Federatia Patronatelor din Turism si Servicii. Pana la urma unul dintre rolurile unei astfel de Federatii este acela de a se implica activ in domeniu si de a veni cu solutii.

Probabil de aceea primul meu gand a fost, si ramane acela de a se infiinta o Agentie in cadrul Ministerului, Agentie ce sa fie formata din oameni ce lucreaza in fiecare zi in sistem si in acelasi timp realizarea unor intalniri de consultare cat mai dese intre minister si organizatiile si federatiile din turism pentru a se gasi in timp real solutii la probleme, construindu-se o dezvoltare sanatoasa a unei industrii ce poate aduce sume considerabile la buget, in acelasi timp creandu-se locuri de munca ….. Iata ce a iesit

“………………………………

Turismul românesc trebuie să constituie un domeniu strategic pentru economia României. În acest scop, este necesară o redresare pe termen scurt, dar şi o dezvoltare gândită pe termen lung. Pentru repunerea turismului printre priorităţile economiei naţionale, sunt necesare câteva măsuri esenţiale:

1. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului trebuie să creeze în interiorul său o Agenţie naţională dedicată special turismului care să poată îmbina dezvoltarea regională cu problemele specifice din turism, dar mai ales pentru a se putea realiza un program de dezvoltare pe termen mediu şi lung a turismului românesc. Această Agenţie trebuie să lucreze cu un personal tehnic, expert pe domeniu, care a lucrat în turismul real, pentru a se descoperi priorităţile de dezvoltare, dar şi pentru a verifica mereu efectele deciziilor luate. Personalul tehnic trebuie să găsească soluţii împreună cu organizaţiile şi federaţiile de turism printr-un dialog continuu şi prin întâlniri periodice pentru a se identifica problemele de pe teren şi a se găsi soluţii agreate de ambele părţi. Fără atragerea specialiştilor din domeniul turistic nu se pot găsi soluţii de dezvoltare sănătoasă, implementarea măsurilor şi găsirea soluţiilor fiind eficiente doar pe baza datelor şi aşteptărilor reale din economia turistică.

2. Orientarea agresivă şi intensivă către pieţele din vestul Europei, dar şi către cele mai puţin obişnuite (Rusia, China sau Japonia, de exemplu) constituie o altă prioritate a turismului românesc. Acest lucru nu doar că ar atrage un plus de calitate în turismul românesc, dar ar contribui la fel de bine la finanţarea investiţiilor din turism şi ar avea efecte pozitive economice pe orizontală pe tot lanţul serviciilor utilizate de turişti. Străinii aleg de obicei sejururi de minim 7 nopţi, prin urmare se poate realiza o ocupare mai mare a locurilor de cazare. În acest fel se poate reduce sindromul ocupării locaţiilor turistice doar peste weekend, sporind profitabilitatea agenţilor economici, dar şi cuantumul taxelor ce sunt plătite de aceştia către buget.

3. Scăderea pe termen mediu a TVA în turism pentru incoming la 9 la sută, după modelul de succes al Bulgariei, atât la tour operatorii locali, cât şi la hotelieri, iar pe termen lung, în funcţie de analiza impactului scăderii TVA-ului, scăderea impozitului pe profit în acest sector. Prin această măsură tour operatorii interni vor fi motivaţi să promoveze pe pieţele externe turismul românesc. Această scădere a TVA nu trebuie privită ca o diminuare a taxelor colectate de către stat, având în vedere că în momentul de faţă, din cauza numărului redus de turişti străini, sumele colectate sunt oricum mici. Folosirea scăderii TVA ca o pârghie a dezvoltării turismului de incoming înseamnă de fapt o creştere a sumelor reale colectate, dar şi o scădere a cheltuielor efectuate cu promovarea turismului. Tour operatorii şi hotelierii vor fi direct interesaţi în această promovare.

4. Identificare de metode pentru a spori numărul pachetelor turistice cu destinaţia România pentru turiştii români prin agenţiile de turism şi tour operatorii locali. Scopul este încurajarea agenţiilor şi tour operatorilor să promoveze în primul rând calitatea şi sejururi mai mari de trei nopţi. În acest fel hotelierii vor fi obligaţi să ridice standardul serviciilor şi al unităţilor de cazare pentru a face faţă unei concurenţe reale pe o piaţă extrem de transparentă şi se va câştiga din faptul că ocuparea în timpul săptămânii va creşte. Pe de altă parte, achiziţionarea pachetelor turistice prin intermediul agenţiilor de turism reduce drastic evaziunea fiscală din turismul românesc. Practica de a caza un turist fără a înregistra fiscal serviciul oferit va deveni imposibil deoarece hotelierul sau pensiunea va emite documentele fiscale pentru agenţia de turism. Implementarea unei astfel de soluţii pentru pachete turistice româneşti, chiar dacă dificilă pe o piaţă liberă în care există contraoferta sejururilor în străinătate, se poate realiza cu ajutorul anumitor facilităţi fiscale.

5. Promovarea turismului românesc trebuie efectuată ţinându-se cont de stadiul de dezvoltare al locaţiilor şi de planurile generale de dezvoltare ale Minsiterului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Astfel, nu putem promova zone cu o dezvoltare slabă deoarece aducând turiştii străini în astfel de zone nu vor fi mulţumiţi, iar efectul va fi negativ pe ansamblu. Anunţând o promovare a anumitor zone strategice turistic, precum litoralul, agenţii economici vor fi direct interesaţi în a investi acolo ştiind că aceste zone vor fi promovate serios. România este bogată în atracţii turistice, însă nu le putem promova fără ca acestea să ofere condiţiile unui sejur plăcut turiştilor.

6. Este nevoie ca pe termen mediu şi lung să fie dezvoltată infrastructura necesară pentru a primi turiştii străini: aeroporturi pentru curse charter în zonele de interes, căi de acces cât mai bune către aceste aeroporturi pentru a se face transferul dintre aeroport si unitatea hotelieră.

7. Turismul cultural trebuie promovat foarte puternic în străinătate pentru că în acest fel turiştii pot descoperi mai întâi aspectele tradiţiei româneşti (îndeosebi cele de Paşte şi Crăciun sau diferitele sărbători locale cum ar fi Junii la Braşov sau Festivalul de la Sighişoara), pentru ca apoi să îndreptăm atenţia turistului străin către locaţiile de pe litoral pe timpul verii sau către cele de la munte pentru zonele de ski.

8. Atragerea lanţurilor hoteliere străine prin facilităţi fiscale acordate investitorilor străini. Pe această cale se poate obţine o îmbunătăţire considerabilă a serviciilor hoteliere, având garanţia unei creşteri a numărului de turişti străini în România. În acelaşi timp, hotelierii locali vor simţi nevoia să ridice standardele proprii pentru a face faţă concurenţei apărute.

9. Dezvoltarea turismului din Delta Dunării prin atragerea investitorilor cu experienţă care să păstreze echilibrul ecologic al Deltei şi principiile dezvoltării durabile. Croazierele pe Dunare ar trebui să aibe ca punct de întoarcere Sulina, iar nu Budapesta, dar acest lucru nu este posibil fără infrastructura turistică adecvată. Prin dezvoltarea turistică a Deltei Dunării se pot crea multe locuri de muncă şi surse de venit într-o zonă cu şomaj ridicat.

10.Dezvoltarea sistemului de all inclusive, ca sistem verificat de atragere de turişti, care să repună România în competiţia cu ţările care au avut succes pe această direcţie. Sistemul all inclusive nu este căutat doar de turiştii străini, motiv pentru care ar duce la creşterea numărului celor care ar alege destinaţia România, ci este solicitat şi de turiştii români, doar că, din lipsa ofertei autohtone, aceştia aleg destinaţiile străine care şi-au dezvoltat all inclusive.

Dan Matei Agathon

Preşedinte – Federaţia Patronatelor din Turism şi Servicii

Silviu Cenuşă

Clement Sava





Pregatirile de 1 mai

26 04 2012

In cadrul FPTS am stabilit sa facem o analiza referitoare la ce se poate face pentru ca turistii ce aleg pentru 1 Mai litoralul romanesc sa fie multumiti.

O misiune simpla la prima vedere, ceva ce trebuia sa aibe cateva randuri.

Cum autoritatile nu au facut mare lucru si nici nu ai cum sa urnesti lucrurile intr-o saptamana din simplul motiv ca totul trebuia inceput cu cel putin o luna inainte, m-am gandit ca ar fi oportun sa ne indrepam atentia catre hotelieri, acestia fiind direct interesati de gradul de multumire al turistilor.

In turismul romanesc din pacate am inceput sa facem reclama, aducem turisti, insa de multe ori acestia se lovesc de diferite probleme la hotel.

Pentru ca reclama sa fie sustinuta de servicii trebuie o implicare mult mai mare a hotelierilor. Cunosc hotelieri de pe litoralul nostru care au facut si fac enorm, insa din nefericire cad sub incidenta unei generalizari, si anume ca serviciile hotelierilor romani sunt slabe. Nu putem face reclama unui produs ce inca nu a iesit de pe linia de productie.

Una peste alta am scris acest mini ghid, bunul meu coleg din FPTS Clement Sava l-a aranjat intr-o forma mai frumoasa, l-am recitit cu totii inca o data si iata ce a iesit 😉

—————-
Mini-vacanţa de 1 Mai constituie primul test care trebuie trecut atât de hotelieri, cât şi de autorităţile locale în încercarea de a oferi un un sejur de calitate turiştilor. În mod normal, pregătirile staţiunilor pentru primirea oaspeţilor ar fi trebuit să înceapă cu foarte mult timp înainte pentru a pune la punct toate detaliile. Nu doar pentru turişti, ci şi pentru hotelieri este enorm de important ca plajele să fie pregătite, sau ca amenajarea spaţiilor verzi ori a aleilor să fie finalizată. Şi aceasta pentru că de felul în care ne vom prezenta în acest moment în faţa turiştilor depinde în mare măsură succesul sezonului care urmează. În cazul în care turiştii vor fi mulţumiţi de ceea ce găsesc, cea mai mare parte a acestora se vor întoarce fie pentru un weekend, fie pentru un sejur complet. În mod evident, un client foarte mulţumit de un anume hotel va rezerva peste vară un sejur complet, mai mult, acest turist va recomanda hotelul cunoştinţelor, ba chiar îi va face publicitate gratuită pe forumurile de specialitate.

1. Comportamentul personalului

Pentru ca oferta turistică să aibă succes, serviciile oferite turiştilor trebuie îmbunătăţite considerabil. Astfel, de la intrarea în unitatea de cazare, turistul trebuie să se simtă confortabil, să simtă faptul că el este important pentru hotelier. O băutură de bun venit, zâmbetul necondiţionat al recepţionerei şi amabilitatea fără limite pot însemna foarte mult pentru turist.

Piaţa româneasca este foarte sensibilă la felul în care personalul hotelului se poartă cu turiştii. Au fost multe comentarii în trecut, multe negative, în timp ce alte hoteluri au fost lăudate chiar pentru acest fapt. Alegerea personalului din hotel este foarte importantă. Ca hotelier vom plăti oricum acest personal, prin urmare trebuie alese persoanele dispuse să lucreze cu plăcere în domeniu. O apariţie plăcută a angajaţilor hotelului (sau altor unităţi de servire turistică) în faţa turiştilor nu costă nimic in plus, este un atu gratuit, însă este unul dintre cei mai importanţi factori în fata turiştilor. Nu dorim ca despre hotel să se spună că are afişate cinci stele, însă serviciile sunt de o stea. De aceea, serviciile hoteliere trebuie să fie de cinci stele chiar dacă hotelul deţinut are doar trei stele. Sigur că şi în afară de amabilitatea angajaţilor, hotelul trebuie să îşi facă toate pregătirile necesare. Amenajarea spaţiilor verzi, a piscinei, curăţenia din unitate, folosirea de prosoape noi şi lenjerie de pat nouă pot da un plus calităţii oferite de hotel.

2. Mâncarea

Românul este gurmand. Nu este o afirmaţie gratuită, este o realitate. Indiferent de tipul mesei oferite (mic dejun, demipensiune, pensiune completă sau all inclusive) trebuie să oferim turiştilor tot ce este mai bun din punct de vedere alimentar. Produsele trebuie sa fie cât mai variate. O greşeală întâlnită des este aceea că se pune accent pe cantitate şi nu pe calitate. Putem oferi turiştilor un bufet suedez variat, de unde se pot alege cât mai multe în locul a două feluri de mâncare în cantitate mare. Întotdeauna turiştii vor povesti sau vor fi întrebaţi de prieteni cum a fost mâncarea. Prin urmare, dacă ne dorim să revină, trebuie să acordăm o mare atenţie acestui punct.

3. Animaţia

Călatorind în alte ţări, turiştii români au prins gustul animaţiei, fie că este vorba despre copii sau adulţi. Românii doresc animatori cel puţin pentru copii. Dacă ne decidem să oferim animaţie pentru copii trebuie să acordăm o foarte mare atenţie echipei de animatori pentru ca aceasta să fie la nivelul aşteptările celor mici, dar şi a celor mari. La acelaşi capitol intră şi locurile de joacă pentru cei mici. O tendinţă majoră a românilor cu copii este să se îndrepte către hotelurile ce oferă astfel de facilităţi. Dacă permite spaţiul, mesele de tenis, câteva seturi de table, un joc darts pot însemna servicii de care turiştii se vor bucura.

4. Reclamaţiile

Un element extrem de important îl constituie modul în care tratăm reclamaţiile clienţilor. Turistul trebuie preluat cât mai repede de către unul dintre directori pentru a i se arăta că este preţuit de administraţie şi că se doreşte o rezolvare urgentă a unei posibile situaţii neplăcute. Orice nemulţumire nerezolvată poate naşte alte nemulţumiri ce se propagă foarte repede în hotel.

Concluzii

Aşadar, pentru un sejur de 1 Mai care să readucă turiştii şi în sezon este nevoie de o curăţenie exemplară, cu o masă variată, o amenajare cât mai plăcută a hotelului, câteva sticle de şampanie şi suc pentru băutura de venire, o echipă de animaţie, dar şi multe zâmbete pe chipul personalului hotelului. În felul acesta, fără cheltuieli care să depăşească bugetul, turiştii vor putea fi cuceriţi de către hotelieri, iar o parte mare se vor întoarce în respectiva unitate turistică şi vor spune şi altora să îşi petreacă un sejur acolo.

Dan Matei Agathon

Preşedinte – Federaţia Patronatelor din Turism şi Servicii

Silviu Cenuşă

Clement Sava





Eu vad orasul

25 04 2012

Mihai Tatulici este un om si in acelasi timp un jurnalist pe care il respect foarte mult.

Acum nu foarte mult timp a inceput o campanie si emisiune TV la Realitatea intitulata ‘Tu iti vezi orasul?’

Ideea emisiunii este una excelenta. Ne-am obisnuit atat de mult cu miile de cabluri ce stau sa rupa stalpii, cu sutele de caini vagabonzi, cu maldarele de gunoaie, cu gropile pe drumurile noastre, cu rromii ce vand bazaconii la semafoare, incat nu le mai observam, toate facand parte parca dintr-un peisaj suprarealist al realitatii de zi cu zi.

In ultimele doua luni ceva se intampla: tot mai multe fibre optice trec pe faimosul proiect NetCity. O idee remarcabila ce ar fi trebuit sa ne aduca Bucurestiul in randul capitalelor moderne. Eventual sa fi avut in zonele turistice spoturi WiFi astfel incat sa fie toti incantati. Insa povestea fara sfarsit NetCity a luat o directie ciudata, groteasca de-a dreptul. In mod normal acest proiect trebuia sa coboare fibra optica de pe stalpi si cladiri sub pamant. Acum cand mergem pe strada calcam pe tot felul de cabluri de fibra optica si CATV. Ne impiedicam de ele la propriu deoarece ‘autoritatile competente’ dintr-un exces de zel greu de inteles au taiat capetele acestor mii de fire ce ne sufocau, fara insa a le cobora complet de pe stalpi si fara a le strange.

O noua moda in Bucuresti este aceea de a infasura si lega aceste panze de paianjen din fibra optica de orice gard sau cladire. Nu conteaza grotescul situatiei, conteaza ca suntem romani si inventivi.

Azi avand treaba pe Bd Dacia am lasat masina in parcare si am mers pe jos cateva sute de metri. Mi-am propus un mic exercitiu, si anume sa ma consider un turist strain si sa vad cu ochii acestuia distanta parcursa.

Primul lucru ce mi-a sarit in ochi a fost o cladire impunatoare interbelica colt cu Calea Victoriei. Insa bucuria vizuala a fost de foarte scurt timp. Intrarea principala era inlocuita cu o tabla impunatoare plina cu afise vechi, rupte. Am traversat spre cladire sa o vad mai de aproape. Dezamagirea a fost una pe masura: cladirea avea geamuri sparte, usa laterala acoperita cu o armura de fier sudata, iar mergand pe langa ea, prin geamurile sparte venea un miros greu de fum, semn al unui incendiu recent. Trecand de fosta cladire a Cazinoului Victoria privirea mi se indreapta catre alta cladire interbelica frumos intretinuta. Cu privirea la niste cabluri negre infasurate de gard uit sa ma mai uit pe jos si ma impiedic de alte fire negre ce coborau de pe un stalp. Ca turist strain nu stiu de NetCity si cabluri taiate, prin urmare pot sa imi inchipui ca a fost o furtuna puternica si ca inca nu s-a facut curat.

Ajung in dreptul curtii si brusc simt cum sunt stropit cu apa de parca ploua cu toate ca soarele stralucea . Dezmeticindu-ma observ in curte un barbat cu un furtun in mana ce radea de performantele sale in timp ce uda gazonul.

Ca si turist strain mi-ar fi ajuns si m-as fi intrebat, desigur, cat am de stat in Romania.

In concluzie, noi chiar ne vedem orasul?





Turismul romanesc. Se poate mai bine

22 04 2012

Nu m-am suparat pe faptul ca foarte multi romani au ales litoralul bulgaresc pentru mini vacanta de Paste, doar sunt tour operator pe aceasta destinatie. Ceea ce m-a suparat a fost faptul ca un numar incredibil de mic de turisti au petrecut Pastele pe litoralul romanesc. Si asta cu toate ca avem un numar mare de locuri pe litoral cu incalzire.

Asa s-a nascut studiul meu bazat pe o paralela de dezvoltare turistica in Romania, studiu ce l-am facut in cadrul federatiei din care fac parte, Federatia Patronatelor din Turism si Servicii.

Iata textul integral

– Studiu despre turismul românesc pe litoral –

Turismul românesc şi reprezentanţii acestuia trebuie să înveţe de la modelele de succes din jurul său. Dacă facem o comparaţie între România şi Bulgaria, observăm că ambele ţări au făcut parte din blocul comunist, au ieşit în acelaşi timp din el, au o climă asemănătoare, tipul de turism cerut de relief este aproximativ acelaşi şi în ambele ţări există condiţii pentru turismul cultural. În plus, România are avantajul Deltei Dunării.

Totuşi, în condiţii asemănătoare, cum a ajuns Bulgaria ca în 2011 să atragă peste 9 milioane de turişti străini şi asta într-o perioadă marcată de criza economică?

Reţeta succesului bulgăresc

Pentru a înţelege mai bine ascensiunea turismului bulgăresc trebuie să pornim de la bazele lui. Bulgaria, ca şi România, a pornit de la aceleaşi hoteluri contruite pe timpul comunismului. Pentru a atrage turiştii, în special pe cei germani, bulgarii au început să achiziţioneze licenţe de la marile lanţuri hoteliere, precum LTI, ITS, Riu, Kempinski, Sol Melia. Aceste licenţe însă nu au însemnat pentru hotelieri aducerea turistului german pentru a admira siglele celebre. Aceste licenţe s-au dat şi se prelungesc şi astăzi pe criterii stricte.

O astfel de licenţă se obţine printre altele prin obligativitatea licenţiatului de a face investiţii în unitatea hotelieră. În plus, de foarte multe ori, în hotel activează un manager din partea companiei ce atribuie licenţa. Personalul angajat trebuie să fie tânăr, să cunoască limbile străine de circulaţie, să fie extrem de prietenos cu turiştii. Inclusiv managementul hotelulului trebuie să fie dinamic, inovativ şi receptiv la toate cerinţele necesare păstrării licenţei. Se poate observa în acest fel că patronul/patronii hotelului vor fi puşi în situaţia de a conduce activitatea prin manageri din domeniu, obţinându-se în felul acesta maximum de profit.

Introducerea acestor licenţe pe piaţa bulgărească a adus cu sine o serie de schimbări în serviciile oferite turiştilor, însă tranziţia nu s-a oprit aici. Deşi hotelurile ce lucrau sub licenţe germane erau puţine, ele au introdus o concurenţă extrem de puternică. Hotelierii bulgari au încheiat contracte cu TUI, ITS, Neckermann, îmbunătăţind în mod continuu serviciile oferite turiştilor. Având in vedere sezonalitatea pachetelor turistice, managementul hotelurilor şi-a format echipe ce rămân active tot anul şi care au rolul de supervizare pe timpul sezonului a personalului angajat. Dezvoltarea pe diferite pieţe a fost una realizată pas cu pas. Astfel, după piaţa germană a urmat cea franceză, rusească şi, bineînţeles, piaţa românească, una în plină dezvoltare.

Managerii bulgari au înţeles extrem de bine şi în timp util că trebuie să îşi adapteze serviciile la cerinţele pieţei. Să dăm exemplul unui resort de cinci hoteluri din staţiunea Sf. Konstantin şi Elena. Dacă acum 5 ani în afara sezonului erau prezenţi cei de pe piaţa germană, iar în timpul sezonului hotelurile funcţionau în primul rând pentru piaţa bulgarească, în cea mai mare parte pe servicii de all inclusive clasice, în anii care au urmat programul de all inclusive a fost adaptat în timp real cerinţelor de pe pieţele externe.

În momentul de faţă, resortul amintit este ocupat pe partea de sezon de un număr impresionant de români. Mai mult, s-a pus accentul pe familiile cu copii, acest tip de turist fiind unul extrem de bun. Este de remarcat faptul că datorită managementului dinamic, colaborarea cu tour operatorii decurge fără nicio dificultate. Acest exemplu nu este singular, o foarte mare parte de hotelieri discutând direct cu tour operatorii cu privire la posibilităţile de îmbunătăţire a serviciilor oferite.

Lucrurile nu se opresc aici. Hotelierii bulgari înţeleg foarte bine faptul că vânzarea pachetelor prin tour operatori este enorm de importantă, deoarece aceştia trimit turiştii în număr mare. Astfel, tarifele oferite către tour operatori sunt cu cel puţin 20% mai mici decât cele oferite clientului direct, mai mult, se dezvoltă programe de premiere în funcţie de volumul de vânzări. Există un echilibru foarte bun între numărul de camere luate în garanţie şi cele ‘on-request’ (la cerere). Mai mult, anumite hoteluri refuză vânzarea pachetelor turistice direct turistului individual.

Un alt aspect demn de luat în seamă este modul în care plajele bulgăreşti sunt păstrate curate. Trebuie spus că şi în Bulgaria turiştii aruncă pe jos resturi, de la mucuri de ţigări până la pahare de plastic goale sau alte lucruri, însă există mereu cineva care să adune aceste gunoaie. În momentul în care furtuna de pe mare aduce algele la mal, acestea sunt înlăturate peste noapte în aşa fel încât turiştii să nu fie incomodaţi în niciun fel.

Datorită dezvoltării turismului bulgăresc şi a încercării de eludare a plăţilor de taxe de către hotelieri în mod legal, guvernele ţării vecine au luat măsuri de scădere a taxelor pentru incoming. Mai mult, drumurile dinspre România au fost reparate pentru ca turiştii să călătorească în condiţii cât mai bune.

Recomandări pentru turismul românesc

Romania are un litoral fantastic, cu plaje în cea mai mare parte lipsite de pietre, însă în mod evident trebuie luate decizii radicale pentru a putea concura cu litoralul bulgăresc, ca să nu mai vorbim despre cel grecesc sau turcesc. Trebuie înţeles că turiştii se uită întotdeauna la raportul calitate-preţ. De asemenea, turiştii, în cea mai mare masură, sunt consumatori de all inclusive, având în vedere comoditatea oferită de acest tip de servicii.

Hotelierii români trebuie să fie mai deschişi către tour operatori, să folosească tarife mai bune pentru aceştia pentru a demara o competitivitate reală. De multe ori, hotelierul român oferă un comision de 10% tour operatorului. În aceste limite, tour operatorul nu poate introduce oferte speciale, având în vedere marja mică în care poate lucra, din aceasta marjă trebuind să ofere turistului un tarif cât mai atractiv, să plăteasca marketingul pentru vânzarea pachetului, dar şi alte cheltuieli, peste care se adauga taxele deloc de neglijat către stat. Sunt momente în care tariful oferit pentru revânzare către tour operator coincide cu tariful oferit de către hotel direct turistului individual, ceea ce aruncă în aer colaborarea cu tour operatorul. Hotelierii trebuie să dezvolte parteneriate serioase atât cu tour operatorii locali, cât şi cu cei străini.

În acelaşi timp, pentru a se dezvolta şi pe alte pieţe, hotelierii români trebuie să devină extrem de flexibili, să introducă, acolo unde se poate, pachete all inclusive pe lângă cele de mic dejun, demi-pensiune sau pensiune completă.

Nu în ultimul rând, trebuie pus accentul pe un management adaptabil la piaţă, care să fie direct interesat de creşterea vânzărilor prin plata unui anumit comision în funcţie de vânzări, aşa cum se întâmplă şi în ţara vecină. Un atu al litoralului romanesc este acela că plajele sunt întinse, cu nisip fin, însă tocmai întreţinerea acestor plaje ridică probleme: de la gunoaiele nestrânse sau strânse doar de ochii lumii şi până la curăţarea eficientă a algelor, în aşa fel încât turiştii să nu fie afectaţi de acest fenomen.

În clipa de faţă exista hotelieri care s-au adaptat pefect pieţei, însă o foarte mare parte întârzie în acest sens. În România ne-am obişnuit prea mult să cerem profit din prima secundă, fără însă a construi cu rabdare o bază pe care să dezvoltăm ulterior proiectele. În turism imaginea nu se câştigă peste noapte, ci în ani de zile, timp în care turiştii trebuie să observe ameliorări ale problemelor reclamate anterior, dar şi servicii noi adaptate cererii. Cel mai important de reţinut însă este că în turism toată munca de construire a unei imagini pozitive, efort care poate dura ani de zile, se poate pierde în doar câteva minute de neatenţie.

Atunci când ne dorim ca tour operatorii să aducă pe litoral turişti străini, trebuie să înţelegem că suntem obligaţi să pregătim oferte bune pentru tot sezonul, nu doar la capetele de sezon. În caz negativ nu facem decat să promovăm la nesfârşit şi fără rezultate turismul de weekend.

Dacă ne întoarcem privirea către turismul bulgăresc, vom vedea dezvoltarea de la an la an a acestuia. În trecut, de exemplu, Bulgaria avea o problemă serioasă cu furtul de maşini. Însă, prin implicarea autorităţilor, problema aceasta a fost rezolvată, numărul de maşini furate fiind chiar sub cel din România.

Concluzii

Turismul românesc are de luat o decizie. Numărăm cei 4000 de turişti români care au plecat în Bulgaria de Paşte şi cei doar 500 care au ales litoralul românesc sau este momentul în care hotelierii să înceapă treaba alături de tour operatori pentru o dezvoltare sănătoasă a turismului în viitor? Nu putem avea pretenţii la micşorarea imediată a taxelor fără să arătăm că turismul poate însemna bani foarte mulţi pentru buget chiar cu un TVA de 9% şi cu un impozit pe profit de 10%. De asemenea, nu putem convinge autorităţile de scăderea taxelor dacă operatorii din turism nu acţionează unitar, aşa cum fac, de exemplu, cei din Bulgaria.

Turismul românesc are un potenţial imens care poate deveni un motor economic şi un producător de profit atât pentru stat, cât şi pentru investitorii privaţi, cu condiţia să fie luate măsuri imediate şi serioase de îmbunătăţire a serviciilor şi de modernizarea a sistemului de operare.

Dan Matei Agathon

Preşedinte – Federaţia Patronatelor din Turism şi Servicii

Silviu Cenuşă

Clement Sava





Rezervarile online

12 04 2012

A rezerva sau nu online si alte lucruri interesante  http://newsradar.ro/trendul-general-rezervarea-online/