Guvern nou dupa doua luni de guvernare noua

6 05 2012

Cum venea 1 Mai si trebuia sa ajung in Bulgaria, cu mic, cu mare ne-am suit in masina si am pornit spre Varna prin Ruse. Era ziua motiunii si desi dadeam crezare posibilitatii caderii guvernului MRU nu ma asteptam sa primesc telefon pana in granita ca motiunea de cenzura a trecut.

Guvern nou inseamna asteptari noi, mai ales ca in mod automat premier trebuia sa fie Ponta. Evident nu este usor sa faci un cabinet peste noapte, insa pe mine m-a interesat in primul rand ce se intampla cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si al Turismului. Ma asteptam sa fie din nou separat in doua, dar nu. Din nefeicire turismul a ramas din nou Cenusareasa economiei romanesti, cel putin la prima vedere.

Cum turismul pentru mine inseamna enorm si doresc sa vad si turismul romanesc la loc de cinste au inceput telefoanele cu colegii mei, cunoscuti de toti, din Federatia Patronatelor din Turism si Servicii. Pana la urma unul dintre rolurile unei astfel de Federatii este acela de a se implica activ in domeniu si de a veni cu solutii.

Probabil de aceea primul meu gand a fost, si ramane acela de a se infiinta o Agentie in cadrul Ministerului, Agentie ce sa fie formata din oameni ce lucreaza in fiecare zi in sistem si in acelasi timp realizarea unor intalniri de consultare cat mai dese intre minister si organizatiile si federatiile din turism pentru a se gasi in timp real solutii la probleme, construindu-se o dezvoltare sanatoasa a unei industrii ce poate aduce sume considerabile la buget, in acelasi timp creandu-se locuri de munca ….. Iata ce a iesit

“………………………………

Turismul românesc trebuie să constituie un domeniu strategic pentru economia României. În acest scop, este necesară o redresare pe termen scurt, dar şi o dezvoltare gândită pe termen lung. Pentru repunerea turismului printre priorităţile economiei naţionale, sunt necesare câteva măsuri esenţiale:

1. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului trebuie să creeze în interiorul său o Agenţie naţională dedicată special turismului care să poată îmbina dezvoltarea regională cu problemele specifice din turism, dar mai ales pentru a se putea realiza un program de dezvoltare pe termen mediu şi lung a turismului românesc. Această Agenţie trebuie să lucreze cu un personal tehnic, expert pe domeniu, care a lucrat în turismul real, pentru a se descoperi priorităţile de dezvoltare, dar şi pentru a verifica mereu efectele deciziilor luate. Personalul tehnic trebuie să găsească soluţii împreună cu organizaţiile şi federaţiile de turism printr-un dialog continuu şi prin întâlniri periodice pentru a se identifica problemele de pe teren şi a se găsi soluţii agreate de ambele părţi. Fără atragerea specialiştilor din domeniul turistic nu se pot găsi soluţii de dezvoltare sănătoasă, implementarea măsurilor şi găsirea soluţiilor fiind eficiente doar pe baza datelor şi aşteptărilor reale din economia turistică.

2. Orientarea agresivă şi intensivă către pieţele din vestul Europei, dar şi către cele mai puţin obişnuite (Rusia, China sau Japonia, de exemplu) constituie o altă prioritate a turismului românesc. Acest lucru nu doar că ar atrage un plus de calitate în turismul românesc, dar ar contribui la fel de bine la finanţarea investiţiilor din turism şi ar avea efecte pozitive economice pe orizontală pe tot lanţul serviciilor utilizate de turişti. Străinii aleg de obicei sejururi de minim 7 nopţi, prin urmare se poate realiza o ocupare mai mare a locurilor de cazare. În acest fel se poate reduce sindromul ocupării locaţiilor turistice doar peste weekend, sporind profitabilitatea agenţilor economici, dar şi cuantumul taxelor ce sunt plătite de aceştia către buget.

3. Scăderea pe termen mediu a TVA în turism pentru incoming la 9 la sută, după modelul de succes al Bulgariei, atât la tour operatorii locali, cât şi la hotelieri, iar pe termen lung, în funcţie de analiza impactului scăderii TVA-ului, scăderea impozitului pe profit în acest sector. Prin această măsură tour operatorii interni vor fi motivaţi să promoveze pe pieţele externe turismul românesc. Această scădere a TVA nu trebuie privită ca o diminuare a taxelor colectate de către stat, având în vedere că în momentul de faţă, din cauza numărului redus de turişti străini, sumele colectate sunt oricum mici. Folosirea scăderii TVA ca o pârghie a dezvoltării turismului de incoming înseamnă de fapt o creştere a sumelor reale colectate, dar şi o scădere a cheltuielor efectuate cu promovarea turismului. Tour operatorii şi hotelierii vor fi direct interesaţi în această promovare.

4. Identificare de metode pentru a spori numărul pachetelor turistice cu destinaţia România pentru turiştii români prin agenţiile de turism şi tour operatorii locali. Scopul este încurajarea agenţiilor şi tour operatorilor să promoveze în primul rând calitatea şi sejururi mai mari de trei nopţi. În acest fel hotelierii vor fi obligaţi să ridice standardul serviciilor şi al unităţilor de cazare pentru a face faţă unei concurenţe reale pe o piaţă extrem de transparentă şi se va câştiga din faptul că ocuparea în timpul săptămânii va creşte. Pe de altă parte, achiziţionarea pachetelor turistice prin intermediul agenţiilor de turism reduce drastic evaziunea fiscală din turismul românesc. Practica de a caza un turist fără a înregistra fiscal serviciul oferit va deveni imposibil deoarece hotelierul sau pensiunea va emite documentele fiscale pentru agenţia de turism. Implementarea unei astfel de soluţii pentru pachete turistice româneşti, chiar dacă dificilă pe o piaţă liberă în care există contraoferta sejururilor în străinătate, se poate realiza cu ajutorul anumitor facilităţi fiscale.

5. Promovarea turismului românesc trebuie efectuată ţinându-se cont de stadiul de dezvoltare al locaţiilor şi de planurile generale de dezvoltare ale Minsiterului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Astfel, nu putem promova zone cu o dezvoltare slabă deoarece aducând turiştii străini în astfel de zone nu vor fi mulţumiţi, iar efectul va fi negativ pe ansamblu. Anunţând o promovare a anumitor zone strategice turistic, precum litoralul, agenţii economici vor fi direct interesaţi în a investi acolo ştiind că aceste zone vor fi promovate serios. România este bogată în atracţii turistice, însă nu le putem promova fără ca acestea să ofere condiţiile unui sejur plăcut turiştilor.

6. Este nevoie ca pe termen mediu şi lung să fie dezvoltată infrastructura necesară pentru a primi turiştii străini: aeroporturi pentru curse charter în zonele de interes, căi de acces cât mai bune către aceste aeroporturi pentru a se face transferul dintre aeroport si unitatea hotelieră.

7. Turismul cultural trebuie promovat foarte puternic în străinătate pentru că în acest fel turiştii pot descoperi mai întâi aspectele tradiţiei româneşti (îndeosebi cele de Paşte şi Crăciun sau diferitele sărbători locale cum ar fi Junii la Braşov sau Festivalul de la Sighişoara), pentru ca apoi să îndreptăm atenţia turistului străin către locaţiile de pe litoral pe timpul verii sau către cele de la munte pentru zonele de ski.

8. Atragerea lanţurilor hoteliere străine prin facilităţi fiscale acordate investitorilor străini. Pe această cale se poate obţine o îmbunătăţire considerabilă a serviciilor hoteliere, având garanţia unei creşteri a numărului de turişti străini în România. În acelaşi timp, hotelierii locali vor simţi nevoia să ridice standardele proprii pentru a face faţă concurenţei apărute.

9. Dezvoltarea turismului din Delta Dunării prin atragerea investitorilor cu experienţă care să păstreze echilibrul ecologic al Deltei şi principiile dezvoltării durabile. Croazierele pe Dunare ar trebui să aibe ca punct de întoarcere Sulina, iar nu Budapesta, dar acest lucru nu este posibil fără infrastructura turistică adecvată. Prin dezvoltarea turistică a Deltei Dunării se pot crea multe locuri de muncă şi surse de venit într-o zonă cu şomaj ridicat.

10.Dezvoltarea sistemului de all inclusive, ca sistem verificat de atragere de turişti, care să repună România în competiţia cu ţările care au avut succes pe această direcţie. Sistemul all inclusive nu este căutat doar de turiştii străini, motiv pentru care ar duce la creşterea numărului celor care ar alege destinaţia România, ci este solicitat şi de turiştii români, doar că, din lipsa ofertei autohtone, aceştia aleg destinaţiile străine care şi-au dezvoltat all inclusive.

Dan Matei Agathon

Preşedinte – Federaţia Patronatelor din Turism şi Servicii

Silviu Cenuşă

Clement Sava

Advertisements

Actions

Information

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s




%d bloggers like this: